Matthew 13

Barabore - Iaraḡa tarimana na widi ḡueri efiurito

1 Mo ḡaro sebonai moḡo Iesu na numa eraga-kwaneato, eiaḡoto, Galilea kouna rikinai etanu-tarito. 2Tarimarima ḡutuma-bara na ḡevegogo-ḡeḡeraḡiato nai, ḡia tu ḡasi tai eraḡekauto, benamo etanu-tarito, a tarima mabarari tu fenu ai ḡeruḡato. 3Iesu na dagara ḡutuma barabore ai evaḡa-ribarito.

Ekirato, “Iaraḡa tauna ta ḡena widi ḡueri varovarori eiaḡoto.
4Ḡia na widi ḡueri efiu-lausilausirito-ḡoi nai, gabu irauirau ai ḡeketoto. Kotari dabarai ḡeketoto, benamo manu ḡeiaḡomato, ḡeḡani-ḡosirito. 5Kotari forefore gaburi ai ḡeketokauto tano maḡiḡiri ai. Asikauna ḡegarato, korana tano iatanai moḡo. 6Senaḡi ḡaro eraḡekauto nai, etunurito, ema lamuri asi ḡevariḡo-ginikauto nai, asikauna ḡemaraito. 7Kotari tu ḡauḡa ḡiniḡiniri vefakari ai ḡeketoto. Mai ḡauḡa ḡiniḡiniri ḡetubu-baregoto nai, varovaro dagarari ḡetubu-ḡaurito. 8A kotari tu tano namonai ḡeketoto, ḡwaḡwari ḡetaunato nai, kotari sinau ta (100), ma kotari gabana imaima ma gabanana (60), ema kotari tu gabana toitoi (30).” 9Iesu ḡena guruḡa dokonai ekirato, “Ma seḡana tarimana bene seḡaḡi!”

Kara dainai Iesu na barabore ekiraḡirito

Mareko 4:10-12; Luka 8:9-10

10 Iesu ḡena mero ḡia ḡenai ḡe-iaḡoto, benamo ḡedanaḡiato, ḡekirato, “Kara dainai barabore ai tarimarima ovaḡa-guruḡarini?” 11Iesu na evaḡa-veserito, ekirato, “Guba Basileia ḡena riba vekuretoḡari ḡomi ḡemi ai tu fofori, senaḡi ḡia ḡeri ai tu asiḡina. 12Ma ḡena seḡaḡi tarimana Barau na tuḡamaḡi-faka beviniani, barego vedaurea bene doḡari ḡana. Asi ḡena seḡaḡi tarimana, ḡena tuḡamaḡi-faka misina maki beḡabi-vaḡiani. 13Moḡesi naima au na barabore ai avaḡa-guruḡarini. Korana matari na ḡeboḡe-boḡeni, senaḡi asi ḡeḡita-maḡatani, seḡari na ḡeseḡaḡini, senaḡi asi ḡetuḡamaḡi-maoroni. 14Ḡia ḡeri ai Isaia ḡena peroveta guruḡana bema moḡoni, maiḡesi ekirato,

‘Ḡomi tu boḡo seḡaḡini,
ma boḡo seḡaḡini,
senaḡi asi boḡo riba-maoroni.
Ḡomi tu boḡo ḡitani,
ma boḡo ḡitani,
senaḡi debami asi beḡe vekeoni.
15 Korana mai bese tarimari nuḡari tu gwaḡiḡi foroforo,
seḡari maki bubu,
matari maki ḡevekouto.
Matari na beḡe ḡitani garina,
seḡari na beḡe seḡaḡini,
e nuḡari na beḡe riba-maoroni garina,
ma au ḡegu ai beḡe vetuḡamaḡi-kureni ḡeri Barau,
benamo bavaḡa-maḡuririni garina.’
16 A ḡomi tu boḡono iaku, korana matami tu ḡeḡitani e seḡami tu ḡeseḡaḡini. 17Au na akira-korikorimini: Peroveta tarimari vovoka ma Barau ḡena vei-iobukaiobuka tarimari ḡutuma kaiveḡata na ḡeri ura baregona tu, ḡomi na initoma kara ḡoḡitaiani beḡene ḡitaia, senaḡi asi ḡeḡitaiato, e ḡomi na kara ini ḡoseḡaḡiani beḡene seḡaḡia, senaḡi asi ḡeseḡaḡiato.”

Widi ḡueri baraborena anina

Mareko 4:13-20; Luka 8:11-15

18 “Ḡoseḡaḡi, widi fiu-rovorovona tarimana baraborena anina tu maiḡa: 19Tarima kotari na Barau ḡena Basileia varina ḡeseḡaḡiani, senaḡi asi ḡetuḡamaḡi-fakaiani. Benamo Satani eiaḡomani, ma mo kara ḡia nuḡari ai beḡe varo dagarari tu, ḡia na eḡabi-vaḡirini. Moḡeri tarima tu widi ḡuturi dabarai ḡeketoni kavana. 20Widi ḡueri kotari forefore ai ḡeketoto, mai tu tarima kotari na Barau ḡena Vari Namona ma iakuri ḡesi ḡeseḡaḡiani e ḡeḡabi-raḡeani. 21Senaḡina ḡia nuḡari ai asi erakatoḡa-ginikauni nai, asi etanu-maukani. Barau ḡena guruḡa dainai nega rakavari ḡeḡoitaḡoni e ḡevaḡa-midigu midigurini ḡarori ai, ḡia ḡenana ḡeraka-veḡitani. 22Widi ḡueri kotari tu ḡauḡa ḡiniḡiniri vekaravari ai ḡeketoto, mainana ekiraḡiani tu, tarima kotari na Barau ḡena guruḡa ḡeseḡaḡiani, senaḡi tauḡeri ḡeri maḡuri e farefare ḡutumari ḡetuḡamaḡi-baregorini ḡerina, Barau ḡena guruḡa ḡevekouni, e ḡwaḡwana maki asi evetoreni. 23A widi ḡueri kotari tu tano namonai ḡeketoto, mainana ekirarani tu, tarima kotari na Barau ḡena guruḡa ḡeseḡaḡiani, ma ḡeḡabi-raḡeani nuḡari mabarari ḡesi, ḡia ḡwaḡwari ḡevetoreni maki, kotari sinau ta (100), ma tari gabana imaima ma gabanana (60), ma kotari gabana toitoi (30).”

Barabore - Widi e ḡauḡa

24 Iesu na barabore ta ḡeri ma ekiraḡiato, ekirato: Guba Basileia tu tarima ta kavana, ḡue ḡuturi namori ḡena vamokai evarorito. 25Benamo boḡi tai, tarimarima mabarari roḡo ḡegenato-ḡoi nai, ebaru-viniato-ḡoi tarimana eiaḡomato, ḡauḡa ḡuturi widi vekaravari ai efiurito, benamo erakato. 26Widi ḡetubu-foforito, ḡegara-baregoto e ḡwaḡwari ḡeburito nai, ḡauḡa rakavari maki ḡia vefakari na ḡefoforito. 27Benamo vamoka biaguna ḡena vetuḡunaḡi merori ḡia ḡenai ḡeiaḡomato, ḡekirato, ‘Vereḡauka, ḡoi ḡemu vamokai ḡue ḡuturi namori ovarorito, nene? Senaḡi mai ḡauḡa rakavari tu ainana beḡe iaḡoma?’ 28Ḡia na evaḡa-veserito, ekirato, ‘Ebaru-vinirani tarimana na mai veiḡa bema veia.’ Vetuḡunaḡi merori na ḡedanaḡiato, ḡekirato, ‘Bema ourani nai, ḡaiaḡo, be baḡana lauri ba?’ 29Ḡia evaḡa-veseto, ekirato, ‘Asiḡina, korana ḡomi na ḡauḡa boḡo laurini nai, widi maki lamuri ḡesi boḡo lau-sebonarini garina. 30Ḡia ruarua beḡene gara-sebona, ma beḡene tanu mo, widi ḡwaḡwana basibasina ḡarona bene raḡasi. Mo ḡaro ai au na basi-basina tarimari maiḡesina bakirarini, bakirani: Giniguine tu, ḡauḡa mabarari ḡovaḡa-vegogori, ḡobaru-sebonari, be karava na bene ḡarari, a widi ma boḡono vaḡa-vegogoa, be ḡegu ḡaniḡani vaḡa-vegogo gabunai boḡono toreri.’”

Barabore - Mastadi ḡauna ḡutuna

Mareko 4:30-32; Luka 13:18-19

31 Iesu na barabore ta ma ekira-vararito, ekirato, “Guba Basileia tu mastadi ḡauna ḡutuna kavana, tarima ta na eḡabiato, ḡena vamokai evaroato. 32Tanobarai varovaro dagarari ḡueri mabarari fakari ai ḡia ḡereḡana misina korokoro, senaḡi etubuni nai, varovaro dagarari mabarari fakari ai ḡia moḡo barego vedaurea. Ḡia tu ḡau ai eiaḡoni naima, rovo manuri ḡeiaḡomani, ma ḡeri nuḡi ḡeveini ḡia leganai.”

Barabore - Farao vaḡa-tubuna muramurana

Luka 13:20-21

33 Iesu na barabore ta ḡeri ma ekiraḡiato, ekirato, “Guba Basileia tu farao vaḡa-tubuna muramurana kavana, vavine ta na kotuna ta moḡo eḡabiato, benamo farao fuseri toitoi ḡesi egiroato, eiaḡoto mo, muramura na mabarana evaḡa-tubu baregoato.”

Barabore aniri

Mareko 4:33-34

34 Iesu na mai dagara mabarari barabore ai tarimarima evaḡa-riba iaḡirito-ḡoi. Ḡena ḡobatai barabore asi eraga-kwanerito-ḡoi. 35Mai veiḡa eveiato ḡenana, peroveta tarimana ḡena guruḡa ema vaḡa-moḡoniato, ekirato,

“Au na barabore ḡerina
ḡia bavaḡa-guruḡarini;
tanobara evesinato ḡarona na
beiaḡoma mo initoma
veḡuni ḡetanuni dagarari,
au na ḡia ḡeri bakiraḡi-foforirini.”

Iesu na widi e ḡauḡa baraborena anina ekiraḡi-foforiato

36 Iesu na mo tarimarima ḡutuma eraga-kwanerito, benamo numai eraka-toḡato. Ḡena mero ḡia ḡenai ḡeiaḡomato, bena ḡekiraiato, ḡekirato, “Ḡauḡa rakavari vamoka nuḡanai baraborena ḡai ḡemai nokiraḡi-maḡataia.”

37 Iesu na evaḡa-veserito, ekirato, “Widi ḡueri namori evarorini tarimana tu Tarimarima Natuna. 38Vamoka tu tanobara, ḡue ḡuturi namori tu Barau ḡena Basileia o veḡitaḡau seḡukana gaburenai ḡetanuni tarimari; ḡauḡa rakavari tu Satani ḡena tarimarima doḡoro. 39E ḡauḡa varovarona tarimana tu Diabolo, ḡita ebaru-vinirani tarimana; kwakwa tu tanobara magona beraḡasini kavana. Ḡwaḡwana kwakwana e basibasina tu aneru na beḡe korana-iaḡiani. 40Vaḡa-ilailana ḡauḡa ḡevaḡa-vegogorini, ma karavai ḡegaburini, ḡeḡara-ḡosirini, tanobara bea korini nai, moḡesina kavana bevetoreni: 41Tarimarima Natuna na ḡena aneru tu betuḡurini, benamo tarimarima ḡeḡori-kerererini tarimari, ema veiḡa rakavari ḡeveirini tarimari mabarari, Barau ḡena Basileia ḡenana beḡe ḡabi-veḡitarini, 42e karava seḡukana ma moremorena nuḡanai beḡe fiu-toḡarini, ema monai roḡo beḡe taḡini, gadikari maki beḡe veḡara-tarini. 43Moḡa ḡaronai maki Barau ḡena vei-iobukaiobuka tarimari tu, ḡaro kavana ma mamari ḡesi Tamari ḡena Basileia nuḡanai beḡe tanuni. Deikara ma seḡana tarimana, bene seḡaḡi.”

Barabore - Tarima ta na farefare namona ta ekure-toḡaiato

44 “Guba Basileia tu farefare vekuretoḡana tanobarai kavana. Tarima ta na edoḡariato, benamo ma eguriguri-ḡauato. E ma iakuna ḡesi eiaḡoto, ḡena dagara mabarari ea voivoi-iaḡirito, benamo mo tano evoiato.”

Barabore - Galasi forena davana barego forena

45 “Guba Basileia tu bisinesi tarimana kavana, galasi foreri davari barego dagarari evetaurini. 46Ḡia na voina barego lelevaḡina forena ta edoḡariato, benamo ḡena farefare mabarari evoivoi-iaḡi fitoḡarito roḡo, monai vau mo davana forena evoiato.”

Barabore - Reke

47 “Guba Basileia tu reke kavana, davarai ḡefiu-riḡoani nai, maḡani-kone irauirau nuḡanai ḡetoḡani. 48Reke evonuni nai, ḡeinu-raḡeani tanobara ḡana, benamo reke tarimari ḡetanu-tarini vau, maḡani-kone reke nuḡanai moḡeri mabarari ḡeviriḡirini, namori mabarari tu baketi ai ḡeḡurarini, a rakavari tu ḡefitoḡarini. 49Moḡesi vetoḡa bevetoreni, tanobara magona beraḡasini nai. Aneru beḡe iaḡomani nai, veiḡa rakava tarimari tu beḡe tore-veḡitarini veiḡa iobukaiobuka tarimari ḡerina; 50e karava more-morena nuḡanai beḡe fiu-toḡarini. Monai beḡe taḡini, gadikari maki beḡe veḡara-tarini.”

Guruḡa moḡoniri variḡuri e guineri

51 Iesu na ḡena mero edanaḡirito, ekirato, “Mai guruḡa mabarari nuḡami ai boḡo riba-ḡitakauri ba?” Ḡia na ḡekiraiato, “Oi, Vereḡauka.” 52Iesu na ma ekirarito, ekirato, “Moḡesina nai, bema taravatu vaḡa-ribana tarimana ta Guba Basileia ḡena vevaḡa-riba tarimanai beiaḡoni neganai, ḡia tu numa biaguna ta kavana, ḡena farefare variḡuri ema guineri eḡabi-rosirini ḡena farefare vaḡa-vegogo numana na.”

Nasareta tarimari na Iesu asi ḡeḡabi-raḡeato

Mareko 6:1-6; Luka 4:16-30

53 Iesu na maiḡeri barabore ekiraḡi-ḡosirito vau, mo gabu eraga-kwaneato. 54Monana vau ebaregoto vanuḡanai eraḡasito. Iuda tarimari ḡeri rubu ai evevaḡa-ribato-ḡoi nai, ḡia ḡeseḡaḡiato-ḡoi tarimari na ḡena ḡobata guruḡari ḡeḡaba-iaḡirito, ema maiḡesi ḡevedanaḡito, ḡekirato, “Mai tarima ḡena riba tu ainana eḡabito, e mai nuḡa-farevaḡi veiḡari maki kamasi eveirini? 55Ḡia tu kamuda tarimana natuna, ene? Ḡia sinana arana Maria ḡetoni, ene? E ḡia tarina merori arari tu Iakobo (o Iames) e Iosefa, Simona e Iudas, ene? 56Ema ḡia tarina vavineri mabarari maki ḡita ḡesi maiḡeri. Senaḡi mai riba ema seḡuka mabarari ne ainana eḡabito?” 57Moḡesi ḡetuḡamaḡi-ḡutuma viniato nai, ḡia na asi ḡeḡabi-raḡeato. Iesu na maiḡesi ekirarito, ekirato, “Peroveta tarimana tu gabu mabarari ai beḡe gubakauani, senaḡi ḡena vanuḡa korikori ema ḡena numa tarimari na moḡo asi beḡe gubakauani.” 58Monai nuḡa-farevaḡi veiḡa boruri viravira moḡo eveirito, korana asi ḡeri veḡabidadama nai.

Copyright information for SNC